Analfabetismul politic, un Piedone la pătrat
Politicienii români nu au, în general, studii care să îi califice pentru meseria de om politic, iar distincția dintre carierism și statura de om politic legitimat de studii aprofundate în științe politice este tot mai puțin evidentă în opinia publică. România nu dispune de o școală de studii politice ca statele cu democrații consolidate, iar
Politicienii români nu au, în general, studii care să îi califice pentru meseria de om politic, iar distincția dintre carierism și statura de om politic legitimat de studii aprofundate în științe politice este tot mai puțin evidentă în opinia publică. România nu dispune de o școală de studii politice ca statele cu democrații consolidate, iar demnitarii au trecut prin Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu“ de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Exemplele de politicieni cu studii neadecvate, precum Petre Daea, Ion Iliescu sau Viorica Vasilica Dăncilă, sunt relevante în acest context.
Pe de altă parte, politicieni precum Corneliu Coposu sau Emil Constantinescu au avut o pregătire politică solidă, care le-a influențat parcursul și recunoașterea publică. Marcel Ciolacu și Nicolae Viorel Ciucă, deși au absolvit facultăți și au obținut titluri academice, se confruntă cu critici legate de calitatea studiilor lor. Cristian Popescu Piedone, cu o carieră inițială în domeniul restaurantelor, a devenit un personaj politic important, cu rezultate variate în sondaje de opinie.
Subcultura politică din România este complexă, cu exemple precum Gigi Becali, Irina Loghin, Ion Dolănescu sau Elena Udrea, care au avut roluri semnificative în politică. Această situație reflectă o realitate în care calificările academice nu sunt întotdeauna un criteriu decisiv în cariera politică, iar voturile și popularitatea pot fi influențate de diverse factori.